Prima Conferință din seria Ambasadorii Științei, intitulată Accelerarea Transformării Digitale în Administraţie şi Servicii Publice s-a desfășurat pe trei secțiuni: Administrație publică; Rolul cercetării și învățământului în transformarea digitală și Biblioteca viitorului. Cele trei secțiuni ale conferinței au fost axate pe ideea generală de identificare a căilor de succes pentru implementarea eficientă a transformării digitale în administrație și servicii publice, precum şi în cazul Educaţiei şi a Bibliotecilor publice.

În mesajul de deschidere, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea, a subliniat importanța pregătirii unui viitor digital centrat pe factorul uman. "Problematica abordată este extrem de interesantă ținând cont că în martie 2021 Uniunea Europeană a declarat acest deceniu ca fiind deceniul digital al Europei și a stabilit țintele principale până în anul 2030. UE își propune să pregătească cetățenii și instituțiile sale pentru un viitor digital centrat în principal pe factorul uman. Astfel a fost definit un index al economiei și societății digitale - DESI. Rezultatele anului 2022 arată că România se află pe ultimul loc între țările europene. De aici, reiese obligativitatea mediului politic, dar și a celui academic pentru a realiza o cotitură în acest domeniu.

Trăim într-o epocă în care s-au acumulat o serie de crize - criză schimbărilor climatice, criza energetică, militară, la crizele apei sau cele demografice - iar acestea pot fi rezolvate de oameni foarte competenți, adică de tineri care trebuie pregătiți foarte bine", a declarat președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea la deschiderea lucrărilor conferinței.

Progresul reprezintă digitalizarea în toate domeniile de activitate

În cea de a doua secţiune a conferinței organizate de Radio România și AOSR, dedicată academic și de cercetare în sprijinul transformării digitale, au fost dezbătute numeroase aspecte legate de Digitizare şi Digitalizare asupra cărora trebuie să se concentreze atât decidenții, cât și specialiștii. Reprezentanții universităților din toată țara au prezentat proiectele instituțiilor, vorbind în același timp și despre preocuparea instituțiilor pentru dezvoltarea de hub-uri de cercetare și inovare. "Digitalizarea este predominantă în cercetarea științifică și în învățământul superior, iar tânăra generație trebuie să fie bine pregătită în acest domeniu", a subliniat prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Oamenilor de Știință din România – AOSR, la Conferința Accelerarea transformării digitale în administraţie şi servicii publice.

Este nevoie de un accent sporit pe informatică

O intervenţie de un real interes la Conferința „Accelerarea transformării digitale în administrație și servicii publice organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România Radio România – Studiourile Teritoriale a fost cea prezentată de prof. univ. dr. Răzvan Bologa de la ASE București.

Domnia sa a subliniat rolul noilor tehnologii în procesul de predare și a vorbit despre inițiativa de dotare cu Kit-uri de roboți în școli și efectele asupra elevilor. Acesta a remarcat dorinţa celor mici de a se implica în munca cu roboţii prin aşa-numitele hackatoane desfăşurate la nivel naţional în ultimii ani.

"Este nevoie ca elevii de astăzi să fie educați într-o manieră diferită față de elevii de acum câteva decenii, de aceea avem nevoie de materii noi precum robotica și de un accent sporit pe informatică." Meseriile viitorului vor fi despre roboți, drone sau imprimante 3D, de aceea avem nevoie de digitalizarea educației a subliniat prof. univ. dr. Răzvan Bologa, managerul proiectului Romania Tech Nation la evenimentul găzduit de Radio Cluj.

O piedică în accesarea fondurilor europene este scrierea unui proiect

În cea de-a treia secţiune a Conferinței „Accelerarea transformării digitale în administrație și servicii publice”, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România și Radio România – Studiourile Teritoriale, Bibliotecii viitorului, Victor Pânzaru, expert în fonduri europene, a detaliat mecanismul PNRR care vizează finanţarea bibliotecilor la nivel naţional, cu precizarea că fiecărui judeţ îi revine un proiect gestionat de biblioteca judeţeană.

“În cadrul acestui proiect trebuie realizat un consorţiu alături de alte biblioteci orăşeneşti, comunale sau chiar săteşti care se încadrează în documentele oficiale aprobate de Guvern în acest sens. Există deja o experiență acumulată din 2007 și până acum, când prin cele două exerciții financiare au fost disponibile fonduri pentru digitalizare. Există deja o cultură atât în rândul autorităților, cât și al celor care vor să beneficieze de fonduri europene. Accesarea fondurilor europene nu mai este o noutate, singura problemă pe care o asu potențialii beneficiari o reprezintă modul în care se scrie un proiect, acesta fiind cel mai mare impediment în accesarea de fonduri", a declarat Victor Pânzaru, expert fonduri europene, prezent la evenimentul care a fost găzduit de Radio România Cluj.

Bibliotecile contribuie la dezvoltarea abilităților de adaptare ale tinerilor

La Conferința Accelerarea transformării digitale în administraţie şi servicii publice, care s-a desfășurat la Cluj-Napoca, o intervenţie de interes privind evoluţia bibliotecilor a avut Ramona Mezei, director al Bibliotecii Municipale ”Mihail Sadoveanu” București. Bibliotecile publice deţin valori inestimabile pentru cititorii zilelor noastre, iar digitizarea cataloagelor tradiţionale poate scoate la iveală fondul de carte acumulat de sute de ani în depozitele bibliotecilor. Digitizarea documentelor din biblioteci, în special a celor vechi şi/sau rare, face posibilă consultarea lor de la distanţă oferind un acces nestingherit la cultură, informare şi ştiinţă. Planificarea, organizarea şi dezvoltarea unei biblioteci digitale presupune un management inovativ, buni specialişti şi o colaborare intensă între instituțiile statului.

"Rolul bibliotecilor publice în dezvoltarea comunităților și modificarea cerințelor de lectură ale tinerilor este foarte important, în contextul în care tehnologia joacă un rol esențial. De aceea, bibliotecile publice trebuie să aibă propria contribuție în dezvoltarea unor abilități care să le permită copiilor de astăzi să fie adaptabili timpurilor pe care le vor trăi", a precizat Ramona Mezei, director al Bibliotecii Metropolitane București.

Ambasadorii Științei - un proiect care aduce la aceeași masă inteligența

“Proiectul Ambasadorii Științei reunește mediul academic, al oamenilor de afaceri, studenții și politicienii de la nivel și central și local pentru promovarea și implementarea inteligenței românești", a spus Florin Brușten, coordonatorul Radio Romania Regional la Conferința Accelerarea transformării digitale în administraţie şi servicii publice care a avut loc la Radio Cluj.

Tema primei conferințe Ambasadorii Științei a abordat necesitatea autorităților publice de a regândi vechile modalități de lucru cu cetățenii dinamizaţi de evoluţia serviciilor digitale prin internet şi a aplicaţiilor mobile. Internetul și noile tehnologii digitale au crescut capacitatea instituțiilor publice de a înțelege nevoile cetățenilor la un nivel fără precedent. Datorită digitalizării, există acum posibilitatea de a livra servicii personalizate pentru nevoile specifice ale utilizatorilor și de a îmbunătăți permanent calitatea acestora, pe baza analizei datelor. Transformarea digitală are un impact major asupra societății și este conceput astfel încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României.

Oamenii nu ar trebui să renunțe la comunicarea clasică, față în față

În România, subiectul transformării digitale are un impact major asupra societății, fiind o componentă importantă a dezvoltării societății și a sectorului medical în special. Dar cu toate acestea nu trebuie să uităm componenta umană, consideră prof. univ. dr. Marius Bojita, președintele filialei Cluj a Academiei Oamenilor de Știință din România. Oamenii bolnavi, pacienții au nevoie să vorbească cu medicul față în față, au nevoie de acel schimb de sentimente, de empatie, nu numai de rețete și recomandări. "Digitalizare cu măsură, spune domnia sa. Oamenii trebuie să comunice prin cuvinte, sentimente sau expresii faciale, de aceea este nevoie de digitalizare cu suflet".

Primăria comunei Ciugud ține pasul cu digitalizarea și progresul informatic

România are o șansă uriașă datorită necesității de transformare digitală a serviciilor publice. Regândirea serviciilor publice pentru un mediu digital, pentru o nouă infrastructură, asigură condițiile pentru ca România să atingă ținta de servicii publice digitale stabilite de Uniunea Europeană până în anul 2030. Integrarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului ar conduce la creșterea numărului de cetățeni și companii beneficiari ai digitalizării. O dovadă a faptului că România este pe drumul cel bun o reprezintă comuna Ciugud. În această comună din județul Alba a fost lansat conceptul "Primăria fără hârtii", un proiect de succes al primarului comunei, Gheorghe Damian.

"Ne-am dorit ca acest sistem să devină cât mai prietenos cu oamenii, creând facilități și încurajându-i pe oameni să-l folosească. Și am început prin a pune în fiecare dintre șase sate un sistem de plată și interacțiune cu sistemul nostru, astfel încât să nu mai fie nevoie să vină la Primăria Ciugud. Am pus un astfel de aparat și în primărie și am desființat casieria, astfel încât să înțeleagă că dacă nu încredere în aparatul acela și vin până la primărie tot la aparat vor plăti." Oamenii au fost cei mai importanți în crearea unui astfel de sistem, a subliniat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.

Educația digitală nu este o educație de avarie, este o altfel de educație

Elementul digital trebuie introdus în educație ca o componentă esențială, nu ca o componentă auxiliară, a declarat Daniel Fodorean decan la Facultatea de Teologie Baptistă, la Conferința Accelerarea transformării digitale în administraţie şi servicii publice care a avut loc Radio Cluj Este posibil ca în educație să aducem elementul digital, nu ca o componentă auxiliară, ci ca o componentă esențială. Și chiar dacă pare contradictoriu digitalizarea și teologia au multe lucruri în comun. Cu siguranță omul nu poate fi înlocuit și așa cum spune toată lumea relația interumană este esențială, dar în teologie există suficiente de multe discipline care ne permit să facem pregătire în această formă. Și foarte important, trebuie să trecem, de la mentalitatea de educație de avarie la o altfel de educație, pentru că multă lume consideră că învămțăntul online este unul de avarie. Educația digitală nu este de avarie este un altfel de educație", a declarat decanul Facultății de Teologie Baptistă, Daniel Fodorean la evenimentul de la Cluj-Napoca.

Biblioteca Județeană Cluj este un punct de referință în digitalizare

Bibliotecile viitorului, cel de-al treilea panel al conferinței de la Cluj-Napoca, primul eveniment din cadrul Conferințelor Ambasadorii Științei, realizat de Radio România și Academia Oamenilor de Știință din România, a inclus numeroase intervenţii ale specialiștilor și directorilor de biblioteci. Sorina Stanca, directoarea bibliotecii din Cluj, a reamintit faptul că în anul 2008, Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj a fost singura bibliotecă publică din România care a participat la proiectul Biblioteca Digitală a Europei, subliniind care au fost pașii în devenirea unei instituții de referință. "Am dus alături de noi, în acel moment, încă 14 instituții culturale din România, biblioteci publice, muzee și instituții de promovare și valorificare a tradițiilor culturale și de atunci Biblioteca Cluj este o instituție de referință pentru digitalizarea în domeniul bibliotecilor", a precizat Sorina Stanca, directoarea bibliotecii.

Noi resurse pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor

Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, a subliniat necesitatea unor astfel de evenimente care conduc la găsirea unor noi căi și resurse pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor, mai cu seamă la a studenților, cadrelor didactice și cercetărilor.

Biblioteca digitală oferă resurse nelimitate tuturor celor care o folosesc

Biblioteca dogitalăAcademicianul Florin Filip, președintele Secției Tehnologia Informației a Academia Română, a vorbit despre avantajele accesului nelimitat la o bibliotecă digitală.

Prof. univ. Agnes Erich- preşedinta Comisiei Naţionale a Bibliotecilor - a sintetizat nevoile şi perspectivele domeniului bibliotecilor, luând în calcul nevoile tuturor cititorilor, iar preşedinta Asociației Bibliotecarilor din România, Adriana Szekely, a adus în discuție statutul bibliotecilor din învățământ în raport cu PNNR. Conferința Accelerarea transformării digitale în administraţie şi servicii publice a avut loc la Radio România Cluj.

Biblioteca este expresia cunoașterii umane. În întreaga sa istorie de milenii, biblioteca s-a înălțat și consolidat ca entitate pe diseminarea informațiilor și a cunoștințelor, pe folosirea în comun a ideilor și resurselor, pe dezvoltarea comunităților. Biblioteca de azi trebuie să fie participativă, ea nu poate exista fără utilizatori și fără bibliotecarii care-i dau viață, și fără comunitate, indiferent care anume. Biblioteca publică este și loc care adună împreună comunitatea. Fără implicarea comunității, programe de alfabetizare generală și digitală, programe de instruire pe tot parcursul vieții, biblioteca s-ar transforma într-un loc irelevant.

Succesul digitalizării constă în standardizarea procedurală a instituțiilor

La finalul Conferinței „Accelerarea transformării digitale în administrație și servicii publice", organizate de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România Radio România – Studiourile Teritoriale, prof. univ. dr. ing Doina Banciu a subliniat că transformarea digitală este o problemă de management, management bazat pe cunoştinţe, un management care trebuie să fie aplicat într-o abordare sistemică în care trebuie coordonate sisteme de sisteme (System of Systems).

"Este nevoie de un pact social în care Legislativul, oamenii de știință și mediul de afaceri, să aibă o abordare comună, constructivă pentru tehnologie, dar care să fie centrată pe factorul uman. Au participat specialiști din toată țara, fie că au participat fizic, fie că au fost online, inclusiv directorii Bibliotecii Universitare de la Iași, de la Târgoviște, de la Pitești, Timișoara, de peste tot. Aceasta înseamnă că transformarea digitală nu este problema unei părți a societății, este o problemă a noastră, a tuturor și acesta este mesajul manifestării. Transformarea digitală este o problemă a noastră, a tuturor, și acesta este mesajul acestei manifestări, iar temele abordate - administrația publică, interfața directă a cetățeanului cu statul, educația, formarea cetățeanului - sunt teme majore în deceniul transformării digitale," a precizat prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, vicepreședinte al Academiei Oamenilor de Știință din România la finalul evenimentului.