Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a aniversat, pe 23 aprilie 2025, 130 de ani de la înființare. 130 de ani în care a devenit un pilon esențial pentru formarea elitei intelectuale românești și un simbol al modernizării statului. Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un model de echilibru între tradiție și inovație, fiind prima bibliotecă informatizată din țară și un pol al cercetării, digitalizării și dialogului cultural.

“Nu este doar o clădire în inima Bucureștiului, ci chiar inima acestui oraș, este laboratorul invizibil din spatele marilor idei novatoare, care nu a uitat valoarea contactului direct cu cartea, deși a ținut pasul cu tehnologizarea. Biblioteca Centrală Universitară a fost și rămâne un colț de paradis în inima orașului”, a subliniat Mireille Rădoi, director general al BCU „Carol I”.

La eveniment au participat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și numeroase personalități culturale și științifice care au precizat faptul că BCU „Carol I” este un veritabil hub cultural și științific, un spațiu al dialogului academic și al inovației în domeniul cunoașterii.

În anul 1891, preocupat de viitorul tinerilor și de necesitatea unui spațiu dedicat studiului, Regele Carol I a hotărât înființarea unui așezământ academic de referință. După patru ani de lucrări, Fundațiunea Universitară „Carol I” a fost inaugurată solemn la 14 martie 1895, oferind studenților și profesorilor un spațiu modern, comparabil cu marile biblioteci europene ale vremii.

După doar cinci ani de funcționare, spațiul alocat bibliotecii s-a dovedit neîncăpător. În acest context, Regele Carol I a decis extinderea fundațiunii prin achiziționarea casei lui Grigore Păucescu, unde între anii 1911 și 1914 a fost construită o nouă aripă, inclusiv Aula cu aproximativ 500 de locuri, timp în care instituția și-a consolidat statutul de centru academic de referință. După reforma educației din 1948, biblioteca a fost integrată în sistemul universitar sub denumirea de Biblioteca Centrală a Universității din București.

În 1989, biblioteca a fost grav afectată de incendiul izbucnit în timpul Revoluției, care a distrus aproape complet clădirea și a transformat în cenușă peste 500.000 de volume, inclusiv manuscrise și ediții rare. Reconstrucția a fost un proces amplu, început în 1990 sub egida UNESCO și finalizat treptat până în 2007. Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un model de echilibru între tradiție și inovație, fiind prima bibliotecă informatizată din România (1994) și un pol al cercetării, digitalizării și dialogului cultural.

Istoria Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” este strâns legată de nume marcante ale culturii și științei românești. Încă de la întemeiere, Regele Carol I a fost principalul susținător al acestui edificiu, oferindu-i nu doar finanțare, ci și un statut de instituție de elită. Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice, a descris biblioteca drept „una din instituțiile cele mai frumoase dacă nu chiar cea mai frumoasă instituție culturală din țara noastră”. De-a lungul timpului, biblioteca a fost frecventată de personalități marcante ale culturii române care au găsit aici un mediu propice studiului și cercetării:– Regina Elisabeta (Carmen Sylva), Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Dimitrie Gusti, au marcat istoria bibliotecii prin conferințele și activitățile culturale desfășurate în incinta sa. Amfiteatrul Fundației a fost scena unde au răsunat discursurile acestor personalități, transformând spațiul într-un forum al ideilor și al schimbului academic.

Din 2011, director general este Mireille Rădoi, prima femeie care ocupă această poziție. Specialistă în sociologie și științele comunicării, ea a inițiat proiecte importante, cum ar fi crearea „Capsulei Timpului” (2018), un spațiu dedicat păstrării memoriei bibliotecii și promovării patrimoniului cultural. Prin organizarea de conferințe, expoziții, dezbateri și evenimente literare, biblioteca s-a impus ca un pol de efervescență culturală în peisajul bucureștean. Festivalul „Strada de C’Arte”, Noaptea Muzeelor, Ziua Internațională a Cărții și numeroase alte manifestări atrag anual un public divers, de la cercetători și studenți la iubitori de cultură.